Cu roșii și busuioc faci mâncare ca italienii, cu tarhon gătești ca francezii, cu smântână iese mâncarea ca la ruși, cu măsline și lămâie ca grecii, cu usturoi iese mai bună. Cam despre asta este vorba când vine vorba despre deciziile pe care le iei în bucătărie, mai ales când faci ca noi Piftia tradițională de Bobotează.
Una dintre cele mai duioase povești cu mâncăruri de demult pe care am auzit-o în ultima vreme este despre o bunică și nepoțica ei, aflată la vârsta aceea minunată unde oamenii mari sunt așa ca niste icoane urieșești, care dețin toate tainele și cheile acestui pământ.
– Bunica: Să-ți dea maica ta să guști bunătate de pâine de casă prăjită, cu unsoare pe ea?
– Copila (uimită): Cu un Soare?
De la Ignat până la Sfântul Ion, gospodarii vrednici se cinstesc cu țuică fiartă. Lumea la oraș nu prea se mai lasă îmbiată de farmecul ei. Doar nostalgicii mai închină un pahar, două în amintirea vreunui strămoș. Sau a vremurilor bune de demult, când oamenii erau parcă mai aproape de datini și de pământ.
E Ajunul Crăciunului și, bineînțeles, toată lumea fierbe. De treburi. Că mai e doar o zi până se adună neamurile la masă, cu cățel, dar fără purcel. Că l-am gătit de i-au mers fulgii, chit că nu-i are de loc. Nu mai e loc, e clar, de sfaturi culinare, drept pentru care am pregătit pentru astăzi o super-rețetă de vin fiert. Cu portocale deshidratate, cardamon, cuișoare și alte condimente, o nebunie, cum veți vedea mai jos.
O vorbă înțeleaptă zice că toba face zgomot mare și nu știe că e goală pe dinăuntru. Adică dacă ar fi plină de bunătăți din carne de porc, de exemplu, ca toba noastră tradițională, sigur nu s-ar mai auzi atăt de tare de ea? Noi nu credem asta și uite tocmai de-aia ne-am gândit să-i batem tobele înainte (s-o lăudăm) și s-o scoatem fruntașă între preparatele de se gătesc la Ignat.
Mai mult ca sigur ironia moldovenească și sarcasmul oltenesc și-au dat mâna peste țară și au dat numele de ˝trandafiri¨ acestor cârnați ultra-usturoiați.
Ai tăiat porc și n-ai făcut caltaboș? Ăsta e semn clar că undeva e rupt firul tradiției câmpenești, al obiceiurilor de milenii ale acestui neam, a cărui fericire se zice că s-a născut la sat. Sau că ți s-au subțiat gusturile cu timpul și cu viața dela oraș. Nu zicem că e mare bai…
Copyrights © 2023. All rights reserved C.I.O. – Compania Indiilor Orientale
