Cine și ce drege Busuiocul de Bobotează

˝ Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la icoane˝  scria Ion Creangă în (probabil) cea mai cunoscută poveste a sa. Nu știm câtă lume mai citește astăzi copiilor povești din patrimoniul național, dar noi, ceilalți, crescuți în casa Amintirilor din Copilărie, n-avem cum uita vorbele aiestea. Cu povești am crescut și povești dulci vă aducem și dumneavoastră. Am încălecat pe-o șa…

… și am ajuns și la ultimele sărbători din iarnă. Azi e Boboteaza și mâine Sfântul Ion. Tot mâine ar mai fi de sărbătorit și ziua femeilor măritate, dacă s-ar mai ține tradițiile vechi. Adică Iordănitul Femeilor. Ziua în care femeile se credeau mai tari ca bărbații, se strângeau împreună doar ele și chefuiau cum pofteau, cu băutură multă și mâncare pe alese, cum le place lor, fără a mai da vreo socoteală cuiva. Că de la Ignat încoace sunt în priză, la curent continuu, cu găteli fel de fel și ar merita si ele o zi doar a lor, în care să facă ce poftesc. Mai povestim mâine, pe îndelete, de ziua lor.

Busuiocul și Agheasma Mare

Azi avem în rolul principal, pentru aceste ultime sărbători din iarnă, cum bine știți, Busuiocul. Nu pentru că s-ar găti așa mult cu el în zilele astea, ci pentru că este piesa centrală a ritualurilor care se țin astăzi. Cu el sfințesc preoții apa botezului, Agheasma Mare, cu care vor merge apoi în casele creștinilor, unde vor boteza oameni și lucruri deopotrivă. Pentru alungarea spiritelor rele din case și grădini, pentru purificarea tuturor apelor (fântâni, heleștee, râuri, lacuri) și tuturor locurilor, animalelor și acareturilor din gospodării.

Pe vremurile de demult, fetele de măritat rupeau pe furiș o crenguță din buchetul agheasmei popii și-l puneau sub pernă să-și afle în vis ursitul. Și pentru că iarna nu sunt flori înflorite, lumea se ducea la cimitire cu buchete de busuioc mirositoare să-și cinstească neamurile trecute în lumea drepților. Iar în unele părți busuiocul care sfințea agheasma se păstra tot anul lângă icoana cea mare din casă și se mai folosea la leacuri și descântece.

Basileus, minunea lui Dumnezeu

Momentul înfloririi busuiocului era prilej de mare sărbătoare la romani (și la italieni, mai târziu). Pentru ei busuiocul era iarba dragostei, simbolul fertilității, iar pentru grecii antici planta era de origine divină, sacră și era folosită în tratarea multor afecțiuni, de la înțepături de insecte la gastrite sau boli respiratorii. Floarea lui liliachie i-a sedus și pe orientali care au denumit busuiocul ˝ floarea-de-noroc˝ .

Numele lui actual vine din grecescul ˝ basileus˝ – rege, iar creștinii l-au introdus în ritualurile lor cu o legendă care spune că pe locul unde Împăratul Constantin și mama sa Elena au găsit Sfânta Cruce, a crescut busuioc. Nici nu se putea altfel, zicem și noi. Dacă te uiți atent la plantă vezi cum frunzele ei cresc fix perpendicular unele peste altele, în cruce, iar de miros și aromă ce să mai povestim… minune Dumnezeiască. Folosit crud, aroma este dulce de tot, aproape iute, ușor înțepătoare asemănătoare semințelor de anason, iar uscat (unde intră și floarea nu doar frunzele) atinge nuanțe ca de piper, un iz mentolat și cumva devine și dulce și sărat în același timp.

Să dregem busuiocul cu o super-rețetă...

Dar ca să nu credeți că ne luăm cu vorba, doar cu cele sfinte, vă lăsăm aici o rețetă magistrală de răcituri, piftiri, aituri, chiftiri, cotoroange, ghințuri, zamă închegată de răci (cred că am acoperit toate zonele geografice) adică piftia tradițională de Bobotează. Carne în apă curată, clară, cu o altă aromă magică, usturoiul care tine demonii departe, ăsta este botezul la creștini.

Popor credincios și cu imaginație bogată e poporul acesta al nostru. Acesta e răspunsul. Iar întrebarea ar fi: Cum, Doamne, iartă-ne, alți creștini, ca și noi, numesc mâncarea asta atât de ˝ basic˝ ?  Uite, la francezi de exemplu, îi zice ˝ Aspic˝, englezii îi zic ˝ Jelly˝ , iar frații noștri italieni și spanioli n-au găsit altceva mai bun decât ˝ Gelatina˝ .

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Salvează-mi numele, adresa de e-mail și site-ul web în acest browser pentru data viitoare când comentez.

X