11 rețete de sosuri pentru sfintele grătarele noastre.

Sau despre cum ajungi rapid maestrul/maestra grătarelor

Dacă ar fi s-o luăm cu începutul ar trebui să vorbim despre arta de a coace pe jar cărnurile de tot felul și legumele colorate, bine asortate tipului de friptură în cauză. Dar nu vom face asta acum, ci cândva mai în apropierea primăverii, când se iți colțul verde al ierbii și când grătarele vor începe să dea din picioare prin debarale sau sertare, strigând copilărește la noi că vor afară neapărat. Zilele acestea, însă, dorim să începem cu sfârșitul. Cu momentul acela în care carnea e gata și trebuie s-o îmblânzim, s-o domesticim cu sosuri delicioase și deștepte. Fix ca acestea de mai jos, adunate de noi aici, în colecția CIO. Scopul evident este transformarea (culturală) a acestei delicioase metehne româneaști (Grătarul) într-un moment gastronomic de neuitat pentru mâncăcioși. Și într-un moment de glorie personală pentru cei care le prepară, mai ales.

Am ales 11 sosuri celebre din toate colțurile lumii, le-am gătit și testat, pentru unele am croit chiar și amestecuri de condimente ca să le aveți ˝ la gata˝  cum se zice pe la noi. Credem că nu sunt greu de învățat pe de rost mai ales dacă ai puțintică răbdare să le afli povestea citind 4-5 rânduri despre istoria lor și mai ales despre felul în care știu ele să complimenteze frigările de pe jar, oricare ar fi ele. Vi le enumerăm aici pe repede înainte, pentru a avea o viziune de ansamblu. Apoi ne vom ocupa de fiecare în parte, cu ingrediente, compoziție și tot dichisul, în secțiunea ˝ rețete˝ a blogului nostru. Pentru care oricum nu avem suficiente cuvinte de mulțumire pentru voi, cei care o urmăriți.

Sosurile, condimentele și potrivelile lor

Rostul sosurilor la o friptură nu-l mai discutăm pe larg aici. Considerăm că sunteți de acord cu noi că deși ocupă cel mai mic recipient de pe masă, sosul are puterea de a schimba radical (în bine) rezultatul unei întâlniri cu o friptură gătită ca la carte. Din acest motiv (și din multe altele pe care o să le descoperiți în curând) dorim să vă întâlnim și pe dumneavoastră cu ele. Iată-le!

1. Sosul levantin. Sau sosul Toumya. Este mujdeiul nostru de usturoi preparat după metoda libaneză. Un fel de maioneză de usturoi cu o atingere fină de zeamă de lămâie. Cum îl preparăm și cum îl punem în valoare mai ales, aici, la rețete.
2. Sosul Ssamjang. De origine coreană, reprezentativ pentru bucătăria lor. O combinație uluitor de gustoasă între ceapă și usturoi, un fel de armistițiu al celor două ingrediente semnat cu litere de zahăr brun.
3. Chimichurri. Exploziv și tandru, de origine argentiniană. Un tango gastronomic, cu două tipuri de pătrunjel (coriandrul, sau pătrunjelul chinezesc, find cea de-a doua), pe o linie melodică din oțet de vin roșu și cu acompaniament de oregano, ceapă și usturoi.
4. Sos remoulade american. Din sud. Adică din bucătăria Creolă a Americii. Sosul se prepară în multe variante, cea mai cunoscută nouă fiind varianta bucătăriei creole franțuzești. Rețeta americană este însă mai potrivită pentru colecția noastră prin spectaculozitate și fierbințeală. 
5. Sos Catalan Romesco. O adevărată poveste de dragoste cu fructe de mare, roșii coapte și alune prăjite. Îi place să răsfețe la fel de mult și carnea de pui, de miel și chiar unele legume care nu se sfiesc să se urce și ele mândre pe grătar.
6. Sos Yukatan – Ceapă roșie murată în sos de portocale amărui. O minunăție a lumii pierdute a culturii Maya, mai mult garnitură decât sos, un preparat emblematic al bucătăriei mexicane. Cu piper, ienibahar și un câteva foi de dafin.
7. Memphis Barbecue. Grătarul american nu a cunoscut vreodată potriveală mai bună cu alt sos roșu. Toate steak-urile îl adoră, dar este cu adevărat în rolul principal la glazura de pe coastele de porc la grătar și indispensabil în concursurile de cel mai bun burger.
8. Sosul Harissa. Sos marocan, tunisian, algerian. Același, dacă ne întrebați pe noi. Un curcubeu de condimente, o simfonie arome. De-adevăratelea. Un vârf al rafinamentului culinar magrebian. A nu se rata cu niciun chip, cu nicio scuză.
9. Sos de iaurt cu chimen. Când faci și (doar) legume la grătar n-ai cum să te califici la rangul de cunoscător adevărat dacă n-ai preparat măcar o dată sosul acesta. Sigur, există, Tzatziki, cu castraveți și mărar. Dar noi aici vorbim de Bethoveen-ul sosului de iaurt, cu chimen.
10.
Stafide din roșii cherry. Garnitură sau sos. Nu se știe. Depinde pe cine întrebi. Sigur e că nimeni nu a făcut rețeta asta doar o singură dată. Este imposibil. Roșioarele astea, dezpielițate și apoi glazurate încet la cuptor în ulei de măsline, cu sare și zahăr brun încurcă grav bunul simț și cumpătarea în materie de pofte cu gust de tomate. 
11.
Maioneza Chipotle. Maioneza picantă este un sos destul de cunoscut iubitorilor de nachos, burgeri sau cartofi prăjiți serviți în stil american. În varianta Chipotle se pictează pe cerul gurii nuanțe afumate de ardei iute, profunzimi dulci de smânână și vibrație de limetă.

Rețete clasice sau interpretate

Am ales mai sus doar o mică parte din toată zestrea culinară a lumii cu gândul că atunci când veți întinde grătarul, vă veți aminti că, așa cum tonul face muzica, poate și sosul face dichisul la fripturi. Iar selecția noastră ar putea să vă inspire în acest sens. Cel mai sigur e că o vom lărgi în timp, deoarece nu ai cum să scrii despre sosuri, bucătărie, condimente, gastronomie fără să ajungi să pomenești măcar odată cele 5 sosuri esențiale, mamele și tații bucătăriei franceze: bechamel, tomates, espagnole, veloute sau hollandaise. Și iată că le-am pomenit deja. Prima dată. O să mai despicăm firul tot în 11 și cu ele foarte curând. Până atunci să ne jucăm cu carnea și legumele noastre decorându-le cu trese negre de caramel și cărbune și apoi alintându-le cu cele mai savuroase sosuri pe care le-a întâlnit vreodată limba română.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Salvează-mi numele, adresa de e-mail și site-ul web în acest browser pentru data viitoare când comentez.

X